Recuperari creante – Procedura civila europeana

recuperari creante beleca lawyers

Sunteți cetățean al Uniunii Europene, aveți o creanță și doriți recunoașterea și executarea transfrontalieră a dreptului dumneavoastră izvorât din aceasta. Reglementările vă pun la dispoziție trei proceduri simplificate și accelerate, haideți să le identificăm și să o alegem pe cea potrivită!


Pasul 1: Identificarea elementelor cheie

~RECUPERĂRI CREANȚE~

PROCEDURA CIVILĂ EUROPEANĂ

PROCEDURA EUROPEANĂ DE SOMAȚIE DE PLATĂ

[SEP]

TITLU EXECUTORIU EUROPEAN

[TEE]

PROCEDURA EUROPEANĂ CU PRIVIRE LA CERERILE DE VALOARE REDUSĂ

[PECVR]

Valoare creanță (fără costuri sau dobânzi) < 2 000 euro[1]

Valoare creanță (fără costuri sau dobânzi) > 2 000 euro

Doar creanțe pecuniare aferente unor sume exigibile la momentul depunerii cererii

Se desfășoară, exclusiv, în scris, neprevăzând o ședință de judecată[2]

Este o procedură opțională[3]

Respingerea cererii nu atrage imposibilitatea ca reclamantul să recurgă la această procedură, în fața aceleiași instanțe

Competență teritorială: se aplică în toate statele membre, cu excepția Danemarcei

Competență materială: se aplică în materie civilă și comercială cauzelor transfrontaliere[4], începând cu data de 12.12.2008[5], indiferent de natura instanței[6]

Competență judiciară: Se stabilește conform Regulamentului Bruxelles I[7]

Se introduce utilizându-se formularul de tip A, pus la dispoziție de Parlamentul European și Consiliu, precizându-se valoarea creanței (debitul principal și, după caz, dobânzile[8], penalitățile contractuale, costuri suplimentare[9]), cauza acțiunii[10], elementele de probă, fără a fi însă obligatoriu să se anexeze documente justificative.

Poate fi depusă de către însuși reclamant sau de către reprezentantul acestuia, pe suport hârtie[11], împreună cu taxele judiciare percepute de instanța competentă.

Pentru admisibilitatea cererii, reclamantul o poate completa sau modifica, la solicitarea instanței care se va folosi de formularul B, în termenul astfel dispus.

În ipoteza în care, condițiile sunt îndeplinite numai pentru o parte a cererii, instanța, prin intermediul formularului C, va invita pe reclamant să accepte sau să refuze o propunere de SEP, informându-l, totodată, cu privire la consecințele deciziei.

În situația în care reclamantul acceptă propunerea instanței, va retransmite formularul C, în termenul indicat de instanță, iar aceasta va emite o SEP pentru acea parte de cerere ce a fost acceptată – rectificare.

Nerespectarea termenului dispus de instanță în vederea transmiterii răspunsului sau refuzul propunerii, se sancționează cu respingerea cererii, în întregime. 

În ipoteza în care sunt îndeplinite toate condițiile legale, Instanța va emite somația europeană de plată, în termen de 30 de zile de la introducerea cererii – Formularul E.

Împreună cu o copie a cererii, SEP se transmite către pârât, cu posibilitatea de a plăti sau de a face opoziție, în termen de 30 de zile de la comunicarea sau notificarea somației.

Somația devine executorie, cu excepția cazului în care pârâtul a făcut opoziție, situație în care procedura continuă în fața instanțelor competente din statul membru de origine.

În cazul în care pârâtul nu va face opoziție în termen legal, instanța declară SEP executorie – Formularul G ce se trimite pârâtului.

Sau „pașaportul judiciar european”, este un certificat care însoțește o hotărâre judecătorească, o tranzacție judiciară sau un act autentic, în vederea executării acestora într-un alt stat membru UE decât cel în care s-a pronunțat/aprobat sau încheiat/ întocmit și care se referă la o creanță necontestată.

Prin obținerea unui astfel de titlu, nu mai este necesară obținerea unei declarații de executare în statul membru în care se urmărește executare.

Pentru executarea unei hotărâri judecătorești, a unei tranzacții sau a unui act autentic, în spațiul comunitar, fie se obține un TEE în statul membru care a emis actul în cauză, fie se obține o declarație de executare în statul membru în care se urmărește executarea (procedura exequator)[12].

Deși urmărirea executării prin TEE permite creditorului o executare rapidă și eficientă, fără implicarea instanțelor din statul membru de executare, trebuie avut în vedere că pentru obținerea acestuia este necesară îndeplinirea unor condiții și este posibil doar în cazul unei creanțe necontestate.

Aplicare în timp: TEE se poate obține cu privire la hotărâri judecătorești pronunțate, tranzacții judiciare aprobate sau încheiate și acte autentice întocmite după 21.01.2005, iar pentru România și Bulgaria, după 01.01.2007.

Domeniu de aplicare material: o creanță pecuniară necontestată în materie civilă sau comercială[13], inclusiv obligații de întreținere.

Domeniul de aplicare geografic: TEE poate fi obținut în orice stat membru UE, cu excepția Danemarcei.

Acest certificat, se eliberează la cererea creditorului, iar procedura de obținere a acestuia diferă în funcție de actul pe care îl va însoți, respectiv hotărâre judecătorească[14]

Valoare creanță (fără costuri sau dobânzi) < 2 000 euro

Se poate iniția atât pentru cereri pecuniare, cât și nepecuniare[15], indiferent dacă cererea a fost contestată sau nu.

Este o procedură opțională[16]

În general, este o procedură scrisă, totuși, dacă este cazul, permite ca cererea să fie dezbătută oral[17], în ședință.

Competență teritorială: cauze transfrontaliere în Uniunea Europeană, exceptând Danemarca.

Competența materială: se poate recurge la această procedură în materie civilă și comercială[18]

Reclamantul care recurge la procedura cererii de valoare redusă va completa cererea, utilizând formularul de tip A, ce se va depune sau expedia la instanța competentă, în acest sens utilizând serviciile poștale tradiționale sau electronice, fie fax-ul[19].

Reclamantul, la solicitarea instanței – în acest sens, folosindu-se de formularul de tip B – își poate completa sau rectifica cererea, dacă aceasta  consideră că informațiile transmise sunt neclare sau inadecvate sau dacă formularul a fost completat eronat, având, totodată, posibilitatea să transmită informații sau documente suplimentare, dar și să își retragă cererea, în termenul stabilit de instanță.

Acțiunea este respinsă dacă cererea nu este fondată sau inadmisibilă, dar și dacă reclamantul nu a respectat termenul stabilit de instanță pentru completarea sau rectificarea cererii.

Odată formularul de cerere completat corect și primit de instanță, aceasta va completa partea 1 a formularului de răspuns tip C.

În termen de 14 zile de la transmiterea formularului de cerere corect completat de reclamant, către instanță pârâtului i se va transmite, o copie a formularul de cerere, însoțit de documentele justificative, în cazul în care cererea este prevăzută cu astfel de înscrisuri, împreună cu formularul de răspuns, acesta având la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde, în acest sens, folosindu-se de partea a doua a formularului de tip C sau în orice alt mijloc adecvat ce se va retransmite către instanța de judecată, având posibilitatea de a se folosi de documentele justificative pe care le consideră relevante.

Odată primit răspunsul pârâtului, în același termen  de 14 zile, instanța va comunica reclamantului o copie a acestui răspuns și a anexelor sale. 

În ipoteza în care, prin răspunsul său, pârâtul susține că valoarea cererii neevaluabile în bani depășește suma de 2 000 euro, în termen de 30 de zile de la transmiterea răspunsului către reclamant, instanța va hotărî dacă cererea poate fi supusă procedurii privind PCVR.

I se va comunica reclamantului toate cererile reconvenționale ce se vor depune utilizându-se formularul de tip A, precum și documentele justificative, în termen de zile de la primire, iar în termen de 30 de zile de la primirea acestora, reclamantul are posibilitatea de a formula răspuns.

Depășirea valorii de 2 000 euro prin cererea reconvențională, va face ca cererea principală, dar și cea reconvențională să nu mai urmeze procedura PECEV, urmând ca acestea să fie examinate conform procedurii din statul membru care tranșează cauza.

După împlinirea termenului de 30 de zile de la primirea răspunsului de la pârât sau de la reclamant (în cazul unei cereri reconvenționale), instanța poate pronunța o hotărâre sau, în egală măsură, pentru lămuriri suplimentare, poate să solicite mai multe informații, termenul nu poate depăși, însă, 30 de zile, poate să administreze probe, poate să citeze părțile pentru dezbaterea orală[20] ce va avea loc într-un termen de 30 de zile de la citare

În termen de 30 de zile de la dezbaterea orală sau după primirea tuturor informațiilor necesare, instanța va pronunța o hotărâre  ce se va comunica părților.

Hotărârea este executorie, independent de existența unei căi de atac și poate fi recunoscută și executată într-un alt stat membru fără să fie necesară o hotărâre de recunoaștere a caracterului executoriu și, de asemenea, fără posibilitatea unei opoziții față de recunoaşterea sa.

La cererea părții interesate, fără să implice vreun cost, instanța poate emite un certificat pentru o hotărâre pronunțată în cadrul procedurii CEPVR, folosind, în acest sens, formularul de tip D.

 

 


[1] Pentru că există posibilitatea ca pârâtul să conteste creanța, fapt ce ar conduce la refuzul  SEP, se recomandă să se opteze pentru PECVR

[2] Excepție: procedura face obiectul unei contestații sau opoziții, existând posibilitatea organizării unei ședințe de judecată, conform procedurilor naționale

[3] Reclamantul poate opta pentru această procedură în locul oricărei alte căi disponibile pentru valorificarea aceleiași creanțe

[4] Momentul la care se apreciază caracterul transfrontalier al unui litigiu este cel la care se depune cererea, nu cel invocat  în situația de fapt care a condus la constituirea cererii

[5] Se  poate recurge la această procedură în toate litigiile relevante, inclusiv pentru faptele care au dus la litigiu înainte de această dată, cu condiția ca respectiva creanță să nu fie prescrisă

[6] Nu se aplică în cauze din materia fiscală, vamală, administrativă sau din materia răspunderii statului pentru acte sau omisiuni  comise în exercitarea autorității publice

[7] Excepție: Când cauza se referă la un contract încheiat cu un consumator (pârâtul), competența judiciară trebuie să revină statului membru în care acesta domiciliază, conform art 59 din Regulamentul Bruxelles I.

[8] Reclamantul nu este obligat să menționeze rata dobânzii și perioada în care curge dobânda

[9] Cheltuieli de judecată sau cheltuieli din faza precontencioasă

[10] Inclusiv descrierea circumstanțelor invocate ca temei al creanței și, după caz, a dobânzilor pretinse

[11] Unele state membre acceptă cererile pe suport hârtie numai dacă sunt transmise prin poștă sau prin scrisoare recomandată, alte state membre acceptă depunerea acestora și în format electronic, dar trebuie să poarte semnătură electronică avansată

[12] Conform Regulamentului (CE) NR. 44/2001 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială

[13] TEE nu poate fi obținut în cauze privind aspecte fiscale, vamale sau administrative sau de răspundere a statului pentru actele și omisiunile sale în exercitarea autorității publice, în cauze privind starea sau capacitatea juridică a persoanelor fizice, regimurile materiale, testamentare și succesiunile

[14] Orice hotărâre judecătorească, pronunțată în materie civilă sau comercială, conform reglementărilor europene, pronunțată de o instanță a unui stat membru, indiferent de denumire: sentință, decizie, ordonanță sau mandat de executare

[15] În cazul cererilor nepecuniare, acestora li se atribuie o valoare

[16] Nu înlocuiește procedurile naționale similare

[17] Astfel de dezbateri implică costuri suplimentare față de cele ce privesc taxa de timbru și, eventual, onorarii avocați, respectiv costurile traducerii documentelor, a procedurii speciale utilizate pentru dezbaterea orală (transmisia prin videoconferință), audierea părților sau a martorilor, eventuali experți

[18] Excepție: materia fiscală, vamală sau administrativă, răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice, aspecte ce țin de starea civilă sau capacitatea juridică a persoanelor fizice, drepturile patrimoniale născute din regimurile matrimoniale, testamente și succesiuni și obligații de întreținere, faliment, proceduri privind lichidarea societăților insolvabile sau a altor persoane juridice, acorduri amiabile, proceduri de coordonare și alte proceduri similare, asigurări sociale, arbitraj, dreptul muncii, închirierea unor bunuri imobile, exceptând, însă, acțiunile privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani, atingeri aduse dreptului la viață privată sau drepturilor care privesc personalitatea, inclusiv calomnia

[19] Fiecare stat membru decide asupra mijloacelor de comunicare acceptate

[20] Dacă se constată ca fiind necesară sau a fost solicitată de una dintre părți, iar instanța a admis această cerere