Abuzuri la Parchetul ÎCCJ, Cabinetul Procurorului General

Un dosar conex celui ce privește ancheta efectivă a accidentului Apuseni, și anume un dosar ce îi vizează pe procurorii de caz, pentru dispariția și  distrugerea unor probe, în timpul anchetei. O soluție pe care am anticipat-o, emisă de un procuror militar, coleg cu cei vizați. Soluția despre care vorbeam: clasare. O plângere împotriva acestei soluții de clasare care, potrivit procedurii, ar urmea să fie soluționată chiar de către procurorul șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, general de brigadă magistrat Gheorghe Coșneanu: procuror șef în dosarul Apuseni, vizat deci și el pentru dispariția și distrugerea probelor.

Iată contextul în care, în cursul săptămânii trecute, am formulat o cerere de recuzare a acestui procuror, întrucât avem suspiciuni clare, întemeiate privind imparțialitatea acestuia asupra soluționării plângerii, fiind limpede că nu ar putea să emită o soluție contrară propriilor interese.

Primim astăzi o adresă din partea Cabinetului Procurorului General, prin care ni se aduce la cunoștință soluția cererii de recuzare, soluție care s-ar fi emis la data de 22 septembrie 2017, printr-o ordonanță pe care, însă, Parchetul nu ne-o și comunică, cum era obligat să o facă.

Contactăm Cabinetul Procurorului General, solicitând să ni se transmită actul de procedură prin care s-ar fi soluționat cererea de recuzare a procurorului în cauză, dar, ce să vezi? Refuz categoric! Motivul invocat: Parchetul nu are obligația să ne pună la dispoziție ordonanța cu pricina. Dacă dorim totuși un exemplar, trebuie ca noi să formulăm o cerere, cerere care urmează să treacă, din nou, pe la procurorul general, pentru o eventuală aprobare – căci nimic nu mai este predictibil, până și comunicarea actelor de procedură din dosare a devenit o loterie pentru cetățeanul din România. Întrebată fiind în ce termen ni se comunică, ne-a lăsat de înțeles că în termenul prevăzut pentru petiții, deși Codul de procedură penală prevede un termen de soluționare a recuzărilor de 48 de ore.

Și, să nu omit, continuarea raționamentului descalificabil al reprezentanților Cabinetului Procurorului General: faceți o cerere la instanță dacă trebuia să vă comunicăm ordonanța.

Abuzurile ocazionate de modalitatea de instrumentare a dosarului ce are ca obiect Catastrofa aviatică din Munții Apuseni nu contenesc. De data aceasta, am trecut de la nivel de secție, la nivel general – la procurorul general. O Săptămână nouă, un abuz nou… de fapt, mai corect spus, nicio zi fără o minimă încercare de obstrucționare a actului de justiție.

Am formulat o cerere scrisă. Vă ținem aproape și vă anunțăm cât timp durează să ni se comunice un act de procedură la care, potrivit tuturor standardelor și principiilor de drept european, trebuia să avem acces imediat odată actul întocmit.

DE CE? Toate acestea se întâmplă pentru a se mușamaliza adevărul în cazul Apuseni.

În zilele următoare vă vom arăta cum Aura Ion ar fi putut fi salvată.

 

Ancheta selectiva, cazul Muntii Apuseni

Anchetă selectivă în catastrofa aviatică din Munții Apuseni

Acum câteva zile, a avut loc o înfățișare în dosarul Colectiv, un alt dosar în care importante instituții ale statului, cu responsabilități pentru cetățenii săi, se pare că sunt protejate printr-o anchetă deficitară.

Iată cum părțile, familii ale victimelor, expun aceleași situații, cel puțin îngrijorătoare, despre care noi, la rândul nostru victime ale aceluiași sistem disfuncțional și corupt, am tot vorbit încă din 2014, însă fără nicio reacție pozitivă.

Haideți, să vă mai arătăm, încă un element, care denotă lipsa de obiectivitate, chiar favorizarea făptuitorului, în realizarea anchetei în dosarul Apuseni, fiindu-ne tot mai evident faptul că procurorii de caz triază probele după interesul unor persoane implicate în cauză.

Concret, la solicitarea noastră de a ni se pune la dispoziție un protocol, probă relevantă în dosar, Parchetul ÎCCJ ne răspunde că, la dosar, nu există documentul integral, ci doar câteva file puse la dispoziție de către una din părțile acestui protocol, situație cu care ne-am mai confruntat, procurorii rămânând în pasivitate, acceptând să desfășoare o anchetă selectivă sub pretextul că: atât li s-a dat.
Deci, dacă noi nu cerem, nimic nu se întâmplă! Dacă noi insistăm și le cerem … ne controlează ANAF-ul care, pentru a putea să ne recontroleze, în scop de șicană, întocmește acte false.

Modalitatea în care se instrumentează această cauză va continua să pună în primejdie siguranța aviației civile din România, precum și întregul sistem operațional pentru situații de urgență, punând tot mai mult sub semnul îndoielii calitatea activității judiciare.

Speram ca în zilele următoare să reușesc să vă mai arăt încă o serie de nereguli, mult mai grave, din anchetă!

, ,

Dezmintire a Dreptului la Replica, Formulat de Parchetul General, in cazul accidentului aviatic produs in Muntii Apuseni

DEZMINȚIRE A DREPTULUI LA REPLICĂ, FORMULAT DE PARCHETUL GENERAL, ÎN CAZUL ACCIDENTULUI AVIATIC PRODUS ÎN MUNȚII APUSENI,

ca urmare a comunicatului transmis la data de 20 ianuarie 2017, de către familia Aurei Ion. Avocatul Laura Beleca (n.n. avocatul familiei) solicită Parchetului General să retracteze replica ce nu corespunde realității și prin care se aduce o vădită atingere a reputației și a credibilității și arată, în continuare, următoarele:

La data de 21 octombrie 2016, am cerut o audiență Procurorului General pentru a reclama abuzurile din anchetă. Arăt că, din echipa de procurori care anchetează în cauză, face parte și actualul șef de secție al Parchetelor Militare, deci audiența îl viza și pe acesta.

Nu am fost niciodată primită în audiență, așa cum am solicitat. Drept dovadă este faptul că, la data de 5 ianuarie 2017, am adresat o scrisoare deschisă Procurorului General, în urma căreia, la data de 17 ianuarie 2017, am fost contactată telefonic de către unul dintre consilierii acestuia, domnul Ionel Senteș, care mi-a transmis următoarele, citez: Domnul Procuror General nu poate să acorde audiență, de principiu, la toate cauzele care există, bineînțeles că sunt cauze mai puțin importante, să le spunem așa, fiecare cauză, în principiu, este importantă pentru părțile care se află în respectiva cauză, unele sunt mai importante, altele mai puțin importante. Nu se poate acorda audiență, teoretic, la toate persoanele.” 

În aceste condiții, dreptul la replică emis de către Parchetul General este neîntemeiat.

Subsemnata nu am fost primită în audiență. Dacă aș fi fost primită în audiență, apelul telefonic de la Cabinetul Procurorului General nu s-ar justifica (n.n. contact telefonic pe care Parchetul îl recunoaște).

Afirmația din cuprinsul materialului – drept la replică – transmis opiniei publice de către Parchetul General, potrivit căreia, citez: În realitate, o astfel de apreciere (n.n. cum că această cauză nu ar prezenta importanță) nu a fost făcută de nicio persoană din Ministerul Public” este, cum se poate observa, din discuția redată mai sus, total neadevărată.

Tranșând informațiile transmise de Parchet, observ că Procurorul General nu numai că nu își asumă responsabilitatea pentru neregulile la nivel de instituție și de anchetă, ci, mai mult de atât, insinuează că cele comunicate de către noi, prin intermediul media, ar fi contrare adevărului, aspecte care aduc o vădită atingere a reputației și a credibilității subsemnatei, avocat Laura Beleca, motiv pentru care solicit Parchetului General retractarea replicii publicate în Cotidianul Ring, la data de 21 ianuarie 2017.

Avocat Laura Beleca

, ,

Comunicat de Presa – Comunicatul familiei Aurei Ion la 3 ani de la accidentul aviatic din Muntii Apuseni

COMUNICATUL FAMILIEI AUREI ION LA 3 ANI DE LA ACCIDENTUL AVIATIC DIN MUNȚII APUSENI

Ancheta accidentului aviatic din Munții Apuseni

Avocații familiei acuză nereguli într-o scrisoare deschisă, adresată procurorului general, prin care se sintetizează, decent, procedura nelegală din această anchetă.

O anchetă care încalcă drepturile părților

Se modifică probe! Ni se încalcă drepturile procesuale! Deși avem ordonanțe prin care ne este permis accesul la toate probele și la toate actele de procedură (ordonanțe emise de procurori care astăzi nu mai sunt pe funcții), procurorii de caz ne dau probe trunchiate și ne spun să ne mulțumim cu ele, ne comunică cu întârziere cererile formulate în cadrul anchetei, astfel încât să ne îngreuneze accesul la cauză, și emit ordonanțe rușinoase pentru nivelul Parchetului Înaltei Curți.

Reacția procurorului general, domnul Augustin Lazăr

Cauza accidentului aviatic din Munții Apuseni nu prezintă atâta importanță încât să reprezinte un subiect de audiență, pe agenda procurorului general – este mesajul transmis avocaților noștri de către domnul Augustin Lazăr, prin unul din consilierii săi.

Rușinos și de neacceptat! Vi s-a semnalat abuzul într-o anchetă! Este lipsit de importanță?!  O cauză instrumentată de cel mai înalt Parchet, lipsită de importanță?! Cum domnule procuror general? Doar cauza a fost preluată de Parchetul Înaltei Curți pentru că sunt anchetați demnitari implicați în operațiunea de localizare și salvare. Dacă ar fi fost anchetați oameni de rând, fără funcții publice, probabil ar fi prezentat mai multă importanță, dar fiind vorba de oamenii sistemului, atunci vă este mai greu!

Și pentru că tot aminteam de operațiunea de localizare și salvare, operațiune total eșuată, pe fondul lipsei de coordonare a instituțiilor, așteptăm să vedem că dispuneți începerea urmăririi penale față de persoanele răspunzătoare, căci, în lipsa expertizei SAR pe care v-am solicita-o și pe care ne-ați respins-o, nu vedem ce alte impedimente ar mai fi și care vă rețin să începeți urmărirea penală față de aceste persoane răspunzătoare pentru moartea Aurei.

Ce urmează?! Poate, în final, veți constata că nu aveați nici competență să anchetați și, atunci, mai bine, lăsăți-i pe alții să ancheteze că destul ați cosmetizat dosarul acesta!

Familia ION

, ,

Scrisoare deschisa adresata Procurorului General, de catre Avocat Laura Beleca, aparatorul Familiei Aureliei Ion – victima a accidentului aviatic din Muntii Apuseni

SCRISOARE DESCHISĂ

Adresată PROCURORULUI GENERAL, Domnului AUGUSTIN LAZĂR, de către Avocat LAURA BELECA, apărătorul Familiei Aureliei Ion – victimă a accidentului aviatic din Munții Apuseni

Stimate domnule Procuror-General Augustin Lazăr,

În luna octombrie 2016, v-am solicitat acordarea unei audiențe, în scopul de a vă prezenta neregulile în desfășurarea anchetei accidentului aviatic Apuseni, învederându-vă că îmi exprim îngrijorarea în ceea ce privește modalitatea de desfășurare a acesteia.

În totală neconcordanță cu scopul demersului meu, am fost chemată la procurorul șef al Secției Parchetelor Militare – cel care coordonează ancheta și în privința căruia ar fi urmat să vă semnalez o serie de abateri, deși mă așteptam ca solicitarea subsemnatei să prezinte interes și să primesc un răspuns de la cabinetul dumneavoastră, unde mă adresasem.

Dat fiind calitatea mea în acest dosar și obligația pe care mi-am asumat-o, prin mandatul acordat de către clienții mei, voi stărui în eforturile mele de a mă asigura că ancheta se desfășoară în perfectă legalitate. De altfel, având în vedere dreptul meu de a fi informată corect și în timp real, odată cu fiecare act desfășurat în cauză, și, constatând că se încearcă să fiu ținută la distanță de desfășurarea anchetei, vă aduc la cunoștință, pe această cale, următoarele:

– Cum bine știți, expertiza aviatică a fost dispusă încă din ianuarie 2014, de către echipa de procurori coordonată chiar de către dumneavoastră, moment la care dosarul se afla pe rolul Parchetului Curții de Apel Alba. Cu toate acestea, mijlocul de probă astfel dispus a fost eludat de către procurorii Secțiilor Militare, documentul procedural neregăsindu-se în dosarul cauzei, intenția fiind de a crea aparența că nu ar fi existat niciodată, ceea ce a condus la tergiversarea voită a cauzei. Expertiza a fost dispusă de către procurorii militari doar după cererile repetate ale subsemnatei, în anul 2016.

– Accesul la dosar îmi este limitat, îngreunându-mi-se exercitarea drepturilor procesuale, un exemplu în acest sens fiind faptul că, deși, raportul de expertiză specialitatea metalurgie a fost depus încă din decembrie 2016, nici subsemnata și nici părțile, nu am fost încunoștințați, până în prezent, cu privire la aceasta.

– Mi s-au predat mijloace de probă cărora li s-au adus modificări tehnice în prealabil.

La data de 18 octombrie 2016, dumneavoastră informați opinia publică faptul că în dosar se efectuează o nouă expertiză aviatică. Spuneați atunci: „Este în curs o nouă expertiză care este efectuată și sperăm că într-un timp rezonabil, de fapt am indicii că în această toamnă vom avea raportul de expertiză și vom putea da o soluție corectă”, ceea ce ne conduce la concluzia că dumneavoastră aveați convingerea că expertiza dispusă la Alba, în 2014, fusese efectuată. În realitate, în dosar, abia acum se efectuează expertiza aviatică, nemaifiind nicio alta efectuată până în prezent. Expertiza aviatică se realizează în mod voit, cu vicii, pentru tergiversarea cauzei, în condiții izbitor de asemănătoare cu cele ale cazului accidentului aviatic de la Tuzla din 2010.

Nu în ultimul rând, subsemnata nu mai cred demult în coincidențe, controlul descins de ANAF, la cabinetul subsemnatei, imediat după ce semnalam neregulile în anchetă prin cererea de audiență, fiind o evidență. 

În plus față de aceste nereguli, v-aș fi prezentat abuzurile comise și de către magistrații implicați în dosarele conexe accidentului aviatic din Munții Apuseni.

5 ianuarie 2017

Avocat Laura Beleca

, ,

Scrisoare deschisa catre Ministrul Transporturilor, domnul Dan Marian Costescu, adresata de Familia Aureliei Ion – victima a catastrofei aviatice

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE MINISTRUL TRANSPORTURILOR,DOMNUL DAN MARIAN COSTESCU

Adresată de Familia Aureliei Ion – victimă a catastrofei aviatice  din Munții Apuseni, decedată la data de 21 ianuarie 2014

Domnule Ministru,

Noi, Ion Ioana, Ion Valentin, Ion Lucreţia Alexandra, Ion Alexandru Victor, Ciucă Mariana, în calitate de succesori ai victimei AURELIA ION, vă găsim răspunzător de pasivitatea angajaților instituției pe care o conduceți, angajați care sunt plătiți din banii publici și care refuză să dea răspunsuri solicitărilor noastre.

De asemenea, vă găsim răspunzător de informațiile neadevărate pe care angajații instituției, la conducerea căreia sunteți, le-au oferit presei cu privire la petițiile noastre.

Instituţia condusă de dumneavoastră, Ministerul Transporturilor, deţine calitatea de autoritate naţională în domeniul aviaţiei civile, precum și controlul deplin asupra activității instituţiei CIAS (Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile), conform tuturor prevederilor legale, CIAS aflându-se în subordinea Ministerului dumneavoastră.

Având în vedere competențele instituției dumneavoastră, la data de 19 noiembrie 2015, după finalizarea investigației catastrofei aviatice din Munţii Apuseni, v-am solicitat să dispuneţi efectuarea verificărilor cuvenite la nivelul Comisiei care a efectuat investigația accidentului, Comisie din cadrul CIAS.

În concret, v-am solicitat să verificaţi fiecare membru al Comisiei de investigaţie şi să stabiliţi dacă aveau competenţele necesare să participe, în calitate de investigatori, respectiv investigatori-şef, la efectuarea investigaţiei cazului nostru.

Referitor la personalul instituţiei, v-am adus la cunoştinţă că, din informaţiile publicate de către CIAS pe pagina oficială (www.cias.gov.ro), din CV-ul celui care a deţinut calitatea de preşedinte al Comisiei de investigaţie, coroborat cu afirmaţiile făcute, în cadrul Conferinţei de presă din 20 octombrie 2015, de către șeful Serviciului Investigaţii, există suspiciunea rezonabilă cu privire la componenţa Comisiei – din punct de vedere al competenţelor membrilor numiţi ai acesteia, raportat la condiţiile cerute de lege ca aceştia să poată desfăşura/efectua o investigaţie privind siguranţa aviaţiei civile.

V-am adus la cunoştinţă că, din informaţiile publicate de către CIAS pe pagina oficială (www.cias.gov.ro), rezultă că, la nivelul anului 2010, preşedintele Comisiei de investigaţie a deţinut funcția de director CIAS, deşi nu avea calificările necesare prevăzute de lege.

V-am solicitat să verificați și să ne comunicaţi componenţa CIAS, conform organigramei de funcţionare a acesteia, indicându-ne pentru fiecare angajat funcţia/postul pe care acesta l-a ocupat în perioada de la înfiinţare şi până în prezent.

V-am solicitat să verificați și să ne comunicaţi, pentru fiecare membru care a făcut parte din Comisia de investigaţie a accidentului în cauză, inclusiv pentru preşedintele Comisiei: studiile, atestările, precum şi istoricul acestora în domeniu aviaţiei.

V-am solicitat să verificați și să ne comunicaţi pentru fiecare membru al Comisiei de investigaţie a accidentului, poziţia/rolul ocupat în cadrul acestei investigaţii.

V-am solicitat să verificați și să ne comunicaţi, pentru toţi inspectorii din cadrul CIAS, modalitatea în care aceştia au deţinut/deţin funcţia de inspector, criteriile în baza cărora au fost selecţionaţi, date referitoare la organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor celor de mai sus – toate pentru perioada de la înfiinţarea CIAS până în prezent.

V-am solicitat ca, împreună cu răspunsul faţă de petiţia formulată, să ne fie transmisă toată documentaţia ce stă la baza verificărilor întreprinse în vederea soluționării petiției noastre.

V-am solicitat să dispuneţi şi să luaţi măsurile necesare ca CIAS să publice pe site-ul oficial componenţa instituţiei/întregul personal (inspectori şi personal angajat), împreună cu prezentarea CV-ului fiecărui angajat.

Prima solicitare adresată dumneavoastră a fost în anul 2015, luna noiembrie, (adică acum 5 luni). Nu am primit răspuns, deși legea vă obligă.

Am revenit către dumneavoastră, la data de 3 martie 2016. Nu am primit răspuns.

Domnule ministru, vă cerem, să ne spuneți ce trebuie să mai facem pentru ca petiția formulată să fie soluționată! Câte reveniri mai așteptați pentru reacții?

Domnule ministru, vă cerem, să explicați cum se poate ca instituția dumneavoastră să furnizeze presei informații neadevărate cu privire la petiția noastră! Care este motivul pentru care ați informat presa că noi am fi primit deja un răspuns?

Pentru o mai bună orientare, vă redăm, în continuare, ceea ce spunea Ziarul Timpolis, la data de 17 martie 2016: În 12 februarie am trimis la Ministerul Transporturilor o solicitare de informaţii publice, în baza Legii 544/2001, cerând să ni se comunice care a fost răspunsul dat petiţiei formulate de familia Aureliei Ion. Petiţie semnată prin avocatul Laura Beleca şi înregistrată la Ministerul Transporturilor în 19 noiembrie 2015.

Vineri, 11 martie, nu primisem încă răspuns la solicitarea de informaţii. Aşa că am contactat Direcţia Comunicare a ministerului. Ni s-a transmis că, până luni, 14 martie, vor trimite răspunsul, dând de înţeles că acesta era deja redactat. Nu s-au ţinut de cuvânt.

Marţi, 15 martie, am contactat din nou Direcţia de Comunicare a ministerului. Prima reacţie a fost să ni se ceară să trimitem încă o dată adresa. Apoi, ni s-a transmis că ceea ce vrem noi sunt informaţii confidenţiale, fiind doar pentru familia Ion. Nu am înţeles ce e confidenţial în rezultatul unor verificări dispuse la nivelul unei comisii de investigaţie care a anchetat un accident aviatic şi în privinţa căreia existau nişte semne de întrebare, legate de competenţa unora dintre membri. Am insistat, cerând să ni se răspundă la solicitarea de informaţii, aşa cum prevede legea. Moment în care a fost schimbată motivaţia lipsei răspunsului, solicitarea noastră fiind catalogată ca ilegală… Nu am înţeles nici în ce constă ilegalitatea demersului nostru. Dar ştim un lucru, pe care ar trebui să-l ştie şi comunicatorii de la Transporturi: Legea 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, obligă instituţiile care primesc solicitări de informaţii să dea un răspuns în maximum 30 de zile, chiar şi dacă în acel răspuns transmit că informaţia nu e publică sau că e de competenţa altei instituţii. Ceea ce Ministerul Transporturilor nu a făcut.

După discuţia cu reprezentanţii ministerului, am contactat familia Ion. Întrebând dacă au primit răspunsul invocat. Ne-au declarat că nu l-au primit şi că urmează să acţioneze în judecată Ministerul Transporturilor.

Deci, unde este confidenţialitatea invocată a unui răspuns trimis familiei Ion, din moment ce lipseşte însuşi răspunsul? Ce are de ascuns Ministerul Transporturilor, pe cine vrea să protejeze, prin această tăcere sfidătoare?

Update: La câteva minute după pubicarea articolului, Ministerul Transporturilor ne-a trimis următorul răspuns, semnat „Biroul de presă al MT”: „Având în vedere faptul că solicitarea dumneavoastră se referă la un document emis de alt petiţionar, vă informăm că, în conformitate cu OUG 27/2002, răspunsurile MT sunt transmise direct către cel care depune petiţia, şi nu către terţi.”

Cu sublinierea noastră că răspunsul nu a fost trimis nici „terţilor.”

 

Domnule ministru, ați ignorat drepturile noastre constituționale, încălcându-vă, totodată, propriile obligații. Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii. Autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în termenele și condițiile stabilite potrivit legii. Dreptul persoanei de a avea acces la informațiile de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

Lipsa răspunsurilor echivalează cu recunoașterea existenței problemelor semnalate de noi, suspiciunile noastre rezonabile devenind, astfel, certitudini, iar lipsa reacțiilor imediate echivalează cu punerea în pericol a siguranței aviației civile.

Domnule ministru, vă cerem reacții, explicații, răspunsuri. Vă cerem respectarea noastră ca cetățeni și, implicit, respectarea drepturilor noastre fundamentale. Vă cerem să demonstrați că, atunci când v-ați asumat această funcție în stat, ați înțeles că ceea ce trebuie să primeze este responsabilitatea, asumarea conștiinței respectării legii și nu asumarea „locului”. Vă cerem să demonstrați că sunteți cu adevărat om al cetății, că instaurați normalitatea, că vă pasă de țară și că, mai presus de interesele politice și de oricare altele, sunt interesele naționale.

7 aprilie 2016

Familia Aureliei Ion

, ,

Comunicat de Presa – Dosarul Apuseni – Retrospectiva ultimului an

COMUNICAT DE PRESĂ – DOSARUL APUSENI – RETROSPECTIVA ULTIMULUI AN

Stabilirea cauzei reale a decesului Aureliei Ion – după înlăturarea unei expertize, fundamental subiectivă, efectuată la Cluj, înlăturare care a fost posibilă cu ajutorul doamnei avocat Laura Beleca, care a impus respectarea procedurilor legale aplicabile – se pare că a creat momente de tensiune pentru anumite persoane implicate. 

Anul care tocmai s-a încheiat a debutat cu stabilirea cauzei decesului – hipotermia, concluzionându-se că, dacă Aurelia Ion ar fi beneficiat de acces prompt la asistenţa medicală calificată, în timp util, ar fi avut şanse de supravieţuire.

Localizarea, căutarea şi salvare au eşuat. Responsabilităţi: STS – 112, Romatsa, Ministerele de Interne, Transporturi…

Reacţiile nu au întârziat să apară.

Audieri fără încunoştinţarea avocaţilor familiei.

La data de 21 mai 2015, surprinzător şi, în final, fără motiv, doamna avocat Laura Beleca, a fost chemată în şedinţa Consiliului Baroului Bucureşti (fiind chestionată cu privire formatul site-ul Cabinetului, site ce fusese aprobat chiar de către Baroul Bucureşti, încă din anul 2010).

În acest timp, la aceeaşi dată, era audiat, în dosarul catastrofei aviatice din Munţii Apuseni, generalul Marcel Opriş. Toate acestea se petreceau fără ca avocaţii familiei să fi fost încunoştinţaţi, deşi până la acel moment nu fuseseră ocoliţi, avocaţii având încuviinţată participarea la toate actele de procedură. Cu toate acestea, generalul Marcel Opriș a fost reaudiat, ulterior, la cererea şi în prezenţa doamnei avocat.

Recrutarea agresivă a unuia dintre avocaţii din dosar – avocat din echipa doamnei avocat Laura Beleca – divulgarea informaţiilor confidenţiale, încălcarea secretului profesional şi desfăşurarea activităţii în conflict de interese, toate sunt trecute cu vederea de către Baroul Bucureşti, rămânând nesancţionate, nefiind nici măcar cercetate, ancheta desfăşurându-se cu încălcarea procedurilor.

În luna august 2015, avocaţii angajaţilor ROMATSA, îl recrutează, în vederea angajării, pe avocatul Nedelcu Alin, deşi acesta era unul dintre avocaţii familiei în dosarul penal instrumentat de Parchetul General. Familia arată că, prin recrutarea agresivă a unuia dintre avocaţii care lucrau în dosarul familiei, recrutare făcută de către avocaţii care reprezintă lucrătorii ROMATSA, în cauza în care se cercetează accidentul aviatic din 20 ianuarie 2014, recrutare bazată pe recompense financiare substanţiale, care

au determinat avocatul să îşi încalce angajamentul de confidenţialitate şi de abţinere la săvârşirea conflictului de interese, angajament semnat cu familia şi totodată să încalce dispoziţiile exprese care vizează secretul profesional, confidenţialitatea, conflictul de interese, s-a încercat deturnarea activităţii în cauză.

Familia a solicitat Baroului Bucureşti sancţionarea avocatului Nedelcu Alin Ion – fost avocat al familiei, în prezent avocatul angajaţilor de la ROMATSA, implicat direct în încercarea/manevra de deturnare a apărărilor în dosarul anchetei accidentului aviatic, însă Baroul, recurgând la o aparentă anchetare a faptelor cu care a fost sesizat, încălcând procedura, protejează interesele avocaţilor lucrătorilor ROMATSA.

Familia s-a adresat Uniunii Naţionale a Barourilor din România, solicitând aplicarea legii. Totodată, familia a formulat şi plângere penală, în cauză nefiind efectuat până în prezent nici un act de procedură.

Familia consideră că se încearcă protejarea celor două instituţii, care aveau obligaţia să localizeze aeronava şi telefoanele mobile ale victimelor.

La solicitarea familiei, după doi ani de aşteptare a unui raport CIAS lipsit de o minimă valoare, s-a dispus efectuarea unei expertize aviatice, fiind respinsă cererea prin care familia a solicitat efectuarea expertizei privind desfăşurarea activităţilor de localizare, căutare şi salvare, activităţi desfăşurate în operaţiunile de intervenţie ce au avut loc la data de 20.01.2014, pentru localizarea epavei avionului prăbuşit în accidentul aviatic produs la aceeaşi dată, precum şi pentru salvarea supravieţuitorilor accidentului.

Totodată, familia aşteaptă răspunsul cercetărilor interne, efectuate de Ministerului Transporturilor, la nivelul comisiei CIAS. 

Parchetul Cluj menţine aceeaşi atitudine profund abuzivă, refuzând constant comunicarea actelor de procedură avocaţilor. Este mai bine de un an de când am cerut Parchetului Cluj să facă investigaţii în cauza privind furtul bunurilor Aurei Ion (telefonul mobil,etc). Până în prezent nu s-a făcut nici un act de urmărire. Familia a formulat plângere pentru tergiversare.

Pe de altă parte, un aspect pozitiv este acela că, instanţele din România conştientizează importanţa demnităţii, care trebuie respectată şi protejată. Astfel, în cauza de pe rolul Tribunalului Sălaj, unde familia a solicitat atragerea răspunderii unui medic, care a încercat denigrarea memoriei şi a celei care a fost Aurelia Ion, instanţa de judecată a dat câştig de cauză demnităţii, sancţionând fapta ilicită a medicului.

Familia continuă să lupte, împreună cu avocaţii, pentru dreptate, adevăr şi o altă viziune asupra actului de justiţie.

, ,

Comunicat de Presa – Raspunsul Familiei Ion referitor la Comunicatul de Presa al societatii de asigurare Omniasig

La data de 22 mai 2015, Omniasig a publicat, pe site-ul oficial, comunicatul privind plata despăgubirii pentru decesul fiicei, respectiv surorii noastre Aurelia Ion, decedată la 20 ianuarie 2014, în catastrofa aviatică din Munţii Apuseni.

Având în vedere cele susţinute prin comunicat, în mod special cu referire la momentul la care Omniasig a efectuat plata, familia doreşte să facă următoarele precizări:

Susţinerile Omniasig cum că plata „s-a făcut imediat după ce toate documentele de succesiune necesare au fost depuse la dosar de către moștenitorii legali” sunt neadevărate.

Dosarul era complet încă din luna ianuarie a acestui an, însă Omniasig, a refuzat să facă plata întrucât familia nu a fost de acord cu ceea ce impunea Omniasig.

În concret, Omniasig a cerut ca familia să renunţe la orice alte pretenţii cu privire la decesul Aurei faţă de Omniasig şi Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă.

O altă condiţie ca Omniasig să facă plata a fost aceea ca familia să înapoieze sumele primite în cazul în care s-ar constata ulterior că există „cauze şi împrejurări ale producerii accidentului care determină neîncadrarea evenimentului în acoperirea oferită prin contractul de asigurare”. Omniasig a impus un termen de 5 zile pentru restituirea sumelor, termen care începea să curgă de la data la care Omniasig notifica familia în acest sens, deşi, în aceste situaţii, obligaţia de plată revine Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă.

Există o amplă corespondenţă în acest sens.

Omniasig a efectuat plata doar după ce familia a anunţat oficial că urmează să acţioneze în justiţie atât Societatea de Asigurare Omniasig, cât şi Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Regulamentele în materia transportului aerian.

În continuare, familia Aureliei Ion arătă că absolut toate demersurile începute vor continua, că ancheta penală îşi va urma cursul firesc pentru stabilirea vinovăţiilor şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

Sumele plătite de Omniasig vor fi direcţionate către Asociaţia „Aura Ion” – asociaţie cu scop caritabil, precum şi pentru acoperirea costurilor derivate din dosarele penale ce se găsesc în instrumentare pe rolul Parchetelor competente.

De asemenea, familia mai arată că, în urma prăbuşirii aeronavei şi a decesului Aurei, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă era obligată să plătească un ajutor imediat şi necondiţionat, ajutor pe care legea îl numeşte plată anticipată, în cuantum minim obligatoriu de 16.000 D.S.T. – drept special de tragere – (echivalent a 18.000 EURO).

Şcoala, încălcând prevederile legii, a refuzat să facă plata, susţinând că nu deţine fonduri pentru plăţi anticipate în caz de deces.

Ministerul Transporturilor, prin ministrul său, este părtaş la încălcarea legii, întrucât, deşi familia a solicitat să se reglementeze situaţia şi să ne fie achitată de urgenţă plata anticipată acesta a răspuns nonşalant că nu este responsabilitatea Ministerului.

Toate aceste abuzuri ale instituţiilor trebuie aspru sancţionate, de aceea noi ne vom adresa tuturor forurilor competente, naţionale şi internaţionale, până când se restabileşte legalitatea.

În continuare, aşa cum au procedat şi la momentul producerii accidentului, instituţiile Statului Român, instituţii în slujba cetăţeanului, adoptă aceeaşi atitudine de nepăsare, sfidare şi pasare a competenţelor!

Dacă Guvernul României, prin ministerele implicate, ar fi respectat şi ar fi impus ca Regulamentele Europene să fie respectate şi aplicate întocmai, Aurelia Ion ar fi fost astăzi în viaţă!